dogma şi inchiziţia în alpinism

Am găsit un site foarte bun: Informaţii despre căţărare - webmaster Laurenţiu Anghel. După ce l-am parcurs (a durat ceva) am trimis un mic comentariu pe care îl reproduc şi aici (mai jos). Totodată am introdus site-ul respectiv ca link pe site-ul nostru (sper că nu am adus un afront nimănui).
Chiar dacă nu e foarte clar contextul replicii, ideile din comentariu cred că sunt valabile indiferent de context.

Mesaj din 10 ianuarie 2011
„Salut!
Un site foarte bine scris (şi redactat).
Pot spune că am fost de mult timp preocupat de aspectele tehnice ale alpinismului.
Am făcut şi ceva exerciţii matematice în acest sens; doar ca o mică paranteză demonstrativă: dacă pui două semicorzi prin aceiaşi carabinieră, şocul creşte teoretic cu radical din 2 (adică teoretic 1,41) şi dacă ţinem cont de frecări, de încovoierea corzii pe carabinieră, etc… scade pe la 1,3… adică cât se spune şi în articol...
Deci, aspectele tehnice m-au încantat (şi tehnoredactarea de prezentare deasemenea).
Mă tem însă, că pentru multe “vedete” de azi, explicaţiile tehnice au cam fost în limba chineză... dar mă rog… nu prea au cum să fie “traduse”.
Sa trecem însă şi la alt aspect; la etica: cred că aici s-au dat prea mult citate măreţe, chiar şi de la vedete (adevarate sau nu), şi nu s-a trecut la “digerarea” aspectelor (cum s-a facut la partea tehnică).
Avem şi în alpinism MODE şi INTERESE.
Mode: prin anii ‘30 în Elveţia se mergea cel mai curat, doar cu noduri de frânghii blocate în crăpături sau clepsidre.... deci nimic nou sub soare!!!
Azi (probabil ca reacţie la escaladă) se revine sub altă formă la acest lucru (şi sub altă aură...); chestia e că nu merge la orice perete, ci doar la cei verticali (nu prea merge la surplombe) şi la cei cu fisuri (nu la feţe spălate).
La urma urmei, şi în alte sporturi există diverse probe; un exemplu tot de munte: cam 5-6 feluri de schi fond, tot atâtea de schi alpin, sărituri cu schiurile, tir pe schiuri, umărire, acrobatic...  ce să mai zic de snowbord (şi de conflictul între schiori şi snowborderi) fiecare cu dragostea lui... ce, nu pot exista toate? La urma urmei au un singur lucru în comun: schiurile!
În alpinism, cel mai curat cred ca ar fi cataratul cu plonjatul în mare (dar câţi excelenţi căţărători sunt şi săritori de la trambulină şi înotători...?)

Dar şi supracurăţenia are "murdăria" ei;  ştiu trasee fără nici un piton, dar atât de circulate că prizele nu sunt doar lustruite, ci pur şi simplu "unse" (mă gândeam să le bat cu ciocanul de şniţele...)
Bun...
Încercând să sintetizez, pentru a încerca o concluzie:
1. există mai multe stiluri (fiecare cu etica lui) de "alpinism"
2. există şi combinaţii de stiluri/feluri de trecere între stiluri (iar aici eticile devin “varză”)
3. unii forţează stiluri aiurea (ca de exemplu, căţărare cu colţari şi piolet pe panou uscat) doar ca să fie şi ei vedete în ceva
4. firmele de materiale au interesul să apară ceva mereu nou, ca să aibă motiv să inventeze şi să vadă mereu altceva (şi să aruncăm la gunoi ce a fost valabil până acum)
5. vedetele (chiar şi cele reale) susţin vrând/nevrând punctul 4 (apelând chiar şi la aşa zisa "etică")
6. zonele consacrate/cunoscute au deja un istoric alpin; cei noi veniţi/apăruţi, ar vrea să şteargă trecutul şi să "modernizeze" zona (cu noua modă)
Care ar fi soluţia?
1. să existe toate variantele posibile şi imposibile (muzica rock nu a desfiinţat filarmonicile, aparatul foto nu a desfiinţat pictura) dar să se împartă pe zone de stancă/munte , că slavă domnului e destul de mare planeta (filarmonica la ateneu, rock-ul pe stadion...); şi TIMPUL va hotarâ cine are dreptate (nu pumnul sau înjuratura de acum)
2. să lăsăm politica politicienilor (că şi aşa e vai de capul lor) şi, să decelăm cu fineţe, bucuria comuniunii cu natura de propaganda mânată de diverse interese (patima şi habotnicia duc inevitabil la o nouă inchiziţie)
3. orice etapă e o verigă din evoluţie şi fiecare vine şi cu ceva bun (alpiniştii au evoluat în urma escaladei, ca o nouă abordare, escaladatorii se vor bloca dacă nu revin şi la abordările alpine...); dar toate astea se decantează în timp (cu răbdare şi bun simţ)
Succes pe mai departe;
Cu sinceră prietenie,
adrianP"

Reply din 10 ianuarie 2011
"Salut,
Inca din prima pagina a site-ului despre trad am afirmat ca "incerc sa transmit prin intermediul acestui site experienta pe care am acumulat-o practicand acest stil de catarare", deci site-ul reflecta parerile mele personale si este departe de a avea pretentii de manual. Adica nu este vorba despre "asa se face" ci despre "asa cred eu ca trebuie facut"
In legatura cu stilul, am scris in pagina respectiva din site ca "Stilul in care se parcurge un traseu este la alegerea cataratorului" iar ceva mai jos "Nu exista stiluri de catarare "corecte" sau "gresite". Fiecare catarator este liber sa aleaga forma de catarare care il satisface". (din cauza asta sunt preponderente informatiile tehnice, restul este la alegerea cataratorului). Dealtfel sunt adeptul pastrarii pluralismului disciplinelor din catarare, altfel n-as fi echipat atatea trasee de escalada si n-as facut si un site despre amenajarea traseelor, nu ? Pentru mine, problema este ca echipatorii de trasee de escalada uita de existenta celorlalte discipline si au tendinta sa umple toata stanca de spituri. (am facut si eu greseala asta...)
Nu afirm nicaieri ca "trad" este singura forma de catarare, dar site-ul este despre trad ! (chiar am scris pe undeva ca celelalte discipline din catarare nu fac obiectul site-ului). Din cauza asta, am incercat sa prezint ceea ce consider eu ca este "stilul curat", in mod similar cu felul in care un instructor auto isi invata elevii sa conduca respectand cu strictete codul rutier: cand elevii aplica in practica respectiva invatatura se mai abat de la reguli, dar o fac in cunostinta de cauza. :)
Numai bine,
Laurentiu Anghel"

Reply din 11 ianuarie 2011
"salut(si un an nou cu impliniri)
nici un exces nu e bun!
am vrut doar sa spun ca nu trebuie sa pierdem din vedere contextul
in alta ordine de idei, mi-am permis sa pun un linck la site(pentru simplul motiv ca merita citit)
si in inca o alta ordine de idei
iti recomand sa cateri la Yalta(zona Foros)...a fost si o cupa mondiala acolo
am catarat acolo prin 91
30 de km de faleza de 200 - 300 m inaltime
(pleaca aproape din mare... ne mutam uneori la alt traseu cu vaporasul!!!)
si in toate hectarele alea de perete NICI O BUCATA DE METAL (cataram cu un simplu set de 10 nuci-inclusiv pentru regrupari)
e superb, dar merge la peretii aia... nu la orice fel de perete
stiu si eu escaladatori care daca nu vad spitul urmator in dreptul nasului....(am o cadere de 40 de m-cat era coarda de lunga- si nu oriunde, ci la iesirea din Finala 67 din Bicaz, unde e ceva pana jos, si eram cap, legat direct in coarda, fara vesta, fara ham... si ce corzi aveam prin anii 70... stiu ce inseamna factor de cadere, si cand catar sau amenajez, il calculez deja din instinct... ASTA s-a pierdut prin exacerbarea escaladei! - si elementarele cunostinte tehnice totodata - )
deci inca o data, nici un exces nu e bun (chiar daca uneori, impulsul dat e util)
succes in continuare
mi-a facut placere dialogul
cu prietenie
adrianP"